Biblioteca Publică Raională „Valeriu Matei” or. Leova a început organizarea către campania „Copiii Moldovei citesc o carte” la începutul lunii februarie. Prima activitate a fost distribuirea fluturaşilor în licee,şcoli si localuri publice pentru a-i provoca pe cei dornici de carte la lecturarea cărţii „Şi tu eşti singur” de Aurelian Silvestru. În bibliotecă există un număr de 6 exemplare. Au împrumutat cartea „Şi tu eşti singur” 78 de cititori. În cadrul campaniei au fost demarate un şir de activităţi: 1.Prezentarea cărţii, 2.Lecturi în grup, 3.Lecturi la aer liber, 4.Revistă informativă, 5.Discuţii la masa rotundă În cadrul discuţiei la masa rotundă au fost invitaţi toţi cititorii care au lecturat cartea „Şi tu eşti singur” unde majoritatea şi-au împărtăşit impresiile pe marginea celor citite. Iată unele impresii: Cartea „Şi tu eşti singur” m-a schimbat ca personalitate. M-a făcut să-mi dau seama că lipsa unor fiinţe dragi în viaţa noastră,aşa cum a fost şi pentru personajul principal al romanului, contează mult. Este o carte foarte utilă deoarece în opinia mea, fiecare acţiune reprezintă o piesă a marelui nostru puzzle a vieţii şi a destinului,învăţând din ea multe lucruri cu adevărat grozave. M-a frapat! Viaţa gândeam în sinea mea chiar şi pe front,este frumoasă dacă o trăieşti în dragoste. Dobă Ludmila Liceul „Mihai Eminescu” clasa X-a or. Leova Pot spune cu siguranţă că opera „Şi tu eşti singur”de Aurelian Silvestru mi-a plăcut mult. Aciasta mi-a schimbat viaţa,învăţându-mă să preţuiesc fiecare clipă petrecută de o persoană dragă. Aceste clipe fiind de nepreţuit. „Două lucruri ne trebuie pentru fiecare: o dragoste şi o vocaţie ambele adevărate!”. Această frază mă inspiră şi îmi dă putere să lupt. În plus datorită acestei cărţi mi-am lărgit orizontul gândirii şi privirii mele, aflând o mulţime de cuvinte noi: apatic,agasam şi mediocritate. Iubesc această carte, şi o voi ţine minte încă mult timp. Pot să-mi exprim sentimentele care le am faţă de ea încă în multe pagini. Mulţumim d-nului Aurelian Silvestru! Buruiană Olga Liceul „Mihai Eminescu” clasa X-a or.Leova Lectura romanului „Şi tu eşti singur” a fost una plăcută şi destul de adecvată. Autorul a reuşit să-mi atragă privirea prin simplitatea emanată-n scriere,dar şi prin fluxul evenimentelor prezentate care sunt captivante,dacă te iniţiezi în priceperea lor. Consider că acest roman e în primul rând o confesiune. Aurelian Silvestru printr-un ton părintesc şi educativ,invită cititorul la o discuţie,reuşind să-i cucerească adeziunea în privinţa mesajului transmis şi a unor relaţii istorice ce nu pot fi neglijate consemnând câteva semne de întrebare. Este foarte bine prezentat sistemul politic infectat şi corupt, care de-a lungul anilor a fost o emblemă falsă a unui adevăr ascuns. Pe lângă obiectivul emis dintr-o documentare vădită, romanul croieşte şi un romantism sensibil prin povestea de dragoste a celor doi Ana şi Manole. De asemenea în lectură se percep şi stările autorului prin pizma personajului central. Fiind obiectivă, nu pot afirma că romanul m-a impresionat profund sau a atins dimensiunea unei capodopere pentru mine,însă cred că intenţia autorului nici nu urmăreşte acest scop. Mi-ar fi plăcut ca Anei să-i fie impusă mai puţină naivitate,iar evenimentele dintre cei doi o notă mai realistă,în cazul în care însă-şi cartea încercă să transpună un cadru real. Ana nu mi se pare un personaj complex tocmai din cauza eroismului său după părerea mea exagerat, care eclipsează defectele specifice în mod normal oricărui personaj şi reprezintă o notă a firescului pentru fiecare personalitate. Casian Cristina clasa XII-a la liceul „Mihai Eminescu”or.Leova M-am alăturat campaniei „Copii Moldovei citesc o carte!” şi cu plăcere am citit cartea „Şi tu eşti singur” de Aurelian Silvestru. Este pentru prima dată când citind cartea mă lăsă să plâng despre adevărul războiului de pe Nistru,e o carte scrisă cu emoţii sensibile despre singurătate. În genere m-a durut citind-o filă cu filă… Elena Smocinschi – clasa X liceul „Constantin Spătaru”or. Leova 1.Eseu: „Şi tu eşti singur”- această întrebare înseamnă începutul unui sfârşit. Singurătatea era de fapt, unica teamă a Anei,teama care s-a infiltrat în mintea şi sufletul ei. Romanul – confesiune e înţesat tot de false realităţi şi amintiri ce se contopesc într-o culoare greu de descris. „Două lucruri ne trebuie pentru fericire: o dragoste şi o vocaţie, ambele adevărate!” au fost ele, oare,adevărate pentru Ana, rămâne un mister. M-am regăsit în această carte, în monologul lăuntric şi în încăpăţinarea de a visa şi de a avea principii şi idealuri într-o lume incapabilă să viseze şi care a renegat idealurile. Ana e doar lumina palidă, fascinantă doar în întuneric, dar fără de ea, întunericul ar fi şi mai cumplit. Buruiană Ecaterina clasa IX-a liceul „Mihai Eminescu”or. Leova 2. Eseu: În fond viaţa este mult mai dură decât ne-am imaginat-o, ea nu te întreabă dacă eşti sau nu pregătit pentru o pierdere sau a unui câştig, iar pentru a înainta spre succes clar şi a izbuti spre frumuseţi interioare cât şi exterioare, trebuie să lupţi. Adevărul dureros este că în final,întotdeauna îţi atingi scopurile şi visele de unul singur deoarece ele sunt deţinute doar de tine şi nu altcineva. Lecturând măreaţa capodoperă „Şi tu eşti singur” de Aurelian Silvestru am învăţat multe lucruri noi din ea, iar faptul că ea a fost scrisă din perspectiva unei femei, m-a frapat total. Cartea m-a făcut să înţeleg indirect că viaţa, chiar şi pe front e frumoasă dacă e trăită în dragoste, pentru că nimic nu e mai puternic decât sentimentele dintre doi oameni ce se iubesc. Dar, printr-o controversă, ajungem la marele subiect ce a dominat în întreaga carte. Este vorba despre cea mai cruntă boală a marilor metropole – singurătatea. Am asimilat că destinul este nedrept de cei ce nu merită, este oribil să fii singur, fără a avea acel sprijin din partea cuiva drag. Creionează-ţi trecutul şi viitorul în aşa mod ca să-ţi fie comod ţie şi celor din jurul tău. Am învăţat că iubirea este singura cetate în care merită să mori,iar cât despre personalitatea fiecăruia, binele nostru este multilateral. Destinul nu-l făurim noi însuşi, pe dibuite, păşind la întâmplare şi izbutind. Aceasta carte este cea mai importantă operă a vieţii pe care n-o scriem, ci doar o corectăm. Dobă Ludmila Liceul „Mihai Eminescu” or.Leova Clasa X
|
Categorii
All
Archives
January 2022
|